O conferinţă-maraton, organizată sub egida Academiei Române, a reunit sâmbătă, 9 iulie a.c., peste 300 de medici, care au venit să înveţe să-şi educe pacienţii să mănânce sănătos. Preşedintele conferinţei a fost dl prof. dr. Nicolae Hâncu (preşedintele de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice), care a punctat importanţa „culturii nutriţionale populaţionale“. Aceasta reprezintă „patrimoniul cunoaşterii în domeniul nutriţiei, la care se ajunge prin instruire, educaţie şi preocupare, (…) şi care contribuie la dezvoltarea armonioasă a corpului, menţinerea sănătăţii şi prevenţia bolilor“, afirmă profesorul Hâncu. (...)

   Criza economică a afectat serios întregul sistem de sănătate din Europa, cel din ţara noastră trecând printr-un mare impas, măsurile luate fiind extrem de dure, toate cu repercusiuni asupra personalului medical, dar şi asupra pacientului din România. Spitalele din România au rămas fără sute de paturi, fără să se ia în calcul faptul că pacienţii sunt spitalizaţi „claie peste grămadă“; personalul a fost restructurat în pofida deficitului din sistem, care poate duce la adevărate tragedii (exemplu: cazul Maternităţii Giuleşti, unde au murit mai mulţi bebeluşi). (...)

   Supravegherea vaccinărilor, siguranţa vaccinurilor reprezintă componente nelipsite şi vitale ale supravegherii bolilor prevenibile prin vaccinare. Extinderea fără precedent a imunizărilor prin vaccinare impune specialiştilor care lucrează în domeniu, oamenilor de sănătate publică, cunoştinţe şi informaţii la zi, atât pentru a-şi justifica motivaţia de practicieni, cât şi pentru a informa competent publicul – părinţi, tutori, adulţi – cu autoritate suficientă şi necesară pentru a contracara informaţiile eronate sau rău intenţionate. Supravegherea, monitorizarea siguranţei vaccinului este o specialitate distinctă a farmaco-epidemiologiei, a farmaco-vigilenţei (vaccino-vigilenţa), care supraveghează pasiv siguranţa produselor, medicamentelor, vaccinurilor. (...)

    Constatăm că, pe măsură ce dispar profesioniştii, iar locul lor este luat de meseriaşi în practicarea medicinii, este necesar, tot mai des, să apelăm la alfabetul metodei în gândire, aşa cum ne învaţă filosofia, ştiinţa gândirii. Vechii greci au pus temeliile culturii şi ştiinţei pentru că au descoperit metoda gândirii sistematice şi sistemice. Alexandru cel Mare a învins cu cei 30.000 de macedonieni armata de 600.000 a perşilor pentru că Aristotel îi predase metoda, pentru că, datorită acesteia, falangele macedonene funcţionau matematic, ca nişte aparate ultraprecise, iar perşii erau doar o imensă hoardă. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Bolile cronice, precum artrita reumatoidă, spondilita anchilozantă şi afecţiunile lombare, principalele „vinovate“ de îngrădirea accesului la muncă pentru sute de mii de cetăţeni ai UE, au reprezentat subiectul unui raport al organizaţiei The Work Foundation din Marea Britanie cu privire la impactul afecţiunilor musculo-scheletale asupra forţei de muncă din 26 de ţări. Rezultatele din România au fost prezentate marţi, 3 mai 2011, la Palatul Parlamentului, sub patronajul Ligii Române contra Reumatismului. (...)

    Eşecul în încercarea de formula o definiţie cuprinzătoare a sănătăţii a făcut să se depună eforturi pentru găsirea unui concept sinonim în medicină. Sub influenţa unei crescânde centrări a preocupărilor legate de persoana umană, teoreticienii occidentali şi în special cei de peste ocean au lăsat la o parte tendinţa de abstractizare a gândirii europene şi au pornit la drum din direcţia subiectivităţii individuale. (...)